A fost o surpriză plăcută vizita la Muzeul Național de Istorie din București, de pe Calea Victoriei nr. 12. Muzeul este găzduit din anul 1970 de către o clădirea impresionantă, care înainte a fost sediul central al Poștei Române. Când am fost prima și ultima oară la muzeu, cu foooarte mulți ani în urmă, am pornit la drum plină de entuziasm și curiozitate și am sfârșit extenuată, după ce aveam impresia că muzeul nu se mai termină și același artefacte se repetă la nesfârșit.
La vremea cu pricina, cum ziceam long time ago, adică mai bine de 20 de ani, se vizitau primul și al doilea etaj. Am doar amintiri vagi, dar sentimente puternice, motiv pentru care nu am mai trecut pragul Muzeului Național de Istorie până de curând.
În prezent, la Muzeul Național de Istorie se vizitează parterul, care găzduiește diferite expoziții temporare, plus Muzeul Jucăriilor. Când am fost eu expoziția principală era „Dacia. Ultima frontieră a romanității”. Piesa de "rezistență", dacă îi pot spune așa, este coiful geto-dac, realizat din bronz, argint și aur, descoperit în anul 1926, la Coțofenești, județul Prahova.
Povestea descoperirii splendidului artefact este tragico-comică. Coiful nu a fost găsit în urma unor săpături într-un sit arheologic, ci de niște copii când se jucau pe un deal. Adus apoi acasă, coiful a fost pe rând jucărie, adăpătoare pentru găini, ca apoi să fie atârnat de un coteț.
După o istorie agitată, până la urmă coiful a ajuns acolo unde îi este locul, la Muzeul Național de Istorie, devenind într-un fel simbolul acestuia. Dacă ești curios să afli povestea coifului de la Coțofenești, las aici un episod din Locuri, oameni și comori de la TVR1.
Alte comori se află la subsol, în Camera Tezaurului. Dar până să ajungi acolo, mai descoperi un „giuvaier”. Este vorba despre copia, în mărime naturală și dezasamblată, a Columnei lui Traian din Roma.
Copia integrală a Columnei traiane pe care o adăpostește Muzeul Național de Istorie a României a fost realizată între anii 1934-1940 de meșteri de la Vatican, lucrările fiind întârziate din pricina celui de-al doilea război mondial. Din cauza contextului istoric şi politic, copia monumentului a fost adusă la Bucureşti abia în 1967.
Acum să pătrundem în camera cu nestemate, adică Camera Tezaurului. Și aici am descoperit o expoziție temporară. Este vorba despre „Tezaurul de la Sveștari. Din aurul tracilor sud-dunăreni”.
Obiectele din Camera Tezaurului, sunt una și una, fiecare de o valoare inestimabilă. Am putut să admir aici coroana Reginei Elisabeta și pe cea a Reginei Maria, alături de bijuterii ce au aparținut familiei regale. Am văzut cu ochii meu Tezaurul de Pietroasa, am dat nas în nas cu Gânditorul și Femeia și câte și mai câte nu mi-au încântat privirea. Cu siguranță vreau să revin, ca să am mai mult timp să admir fiecare artefact pe îndelete.
Așa că la final, te invit și pe tine să faci o vizită la Muzeul Național de Istorie, ca să te bucuri de aceste nestemate de o valoare inestimabilă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu