Pericol la End House e prima carte scrisă de Agatha Christie pe care am citit-o anul acesta. Îmi era dor să descifrez un mister alături de Hercule Poirot, folosindu-mă de ordine, metodă și de micile celule cenușii. La început o luasem pe calea potrivită pentru a rezolva acest mister, dar apoi ițele s-au încâlcit, astfel încât atât eu, cât și inegalabilul Hercule Poirot, am luat-o pe piste greșite. Cu atât am fost mai surprinsă la finalul cărții de dezlegarea misterului.
Îmi imaginez că atunci când scrie misterele, Agatha Christie știe cine e făptașul, cum a înfăptuit crima și de ce. Apoi condimentează acțiunea cu alte personaje și alte intrigi secundare, ca să te inducă în eroare. Dacă reușești să prinzi de la început firul principal, atunci îți poți da seamă că toate celelalte sunt doar fum și oglinzi, menite să te bage în ceață și să te abată de la ceea ce e evident.
Mi-a făcut plăcere să lecturez Pericol la End House, atât pentru detectivul meu preferat Hercule Poirot, acompaniat de naivul Hastings, cât și pentru faptul că acțiunea are pe fundal o casă misterioasă, cu un nume predestinat, End House. În carte acțiune are loc în Cornish, pe când în serialul Agatha's Christie Poirot, acțiunea are loc South Devon (aflat în apropiere de Torquai, locul nașterii Agathei Christie). Rolul casei este jucat remarcabil de Moult House, în care te poți caza și astăzi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu