Slider

Pe urmele dacilor în Năeni, județul Buzău

28 aug. 2020

 


Într-o zi de sâmbătă, cam aproape de prânz, am pornit din București într-o nouă aventură, ca să explorăm câteva din atracțiile județului Buzău (să știți că sunt o sumedenie, abia așteptăm să descoperim și altele!). Cum am plecat mai târziu decât ne propusesem cu o seară înainte, am ales să mergem în Năeni, la cam 100 km de București și o oră jumătate de mers cu mașina. Dacă până acum localitatea Năeni nu vă spunea mare lucru sau cum era cazul meu, absolut nimic, să știți că aici se află Biserica dintr-o piatră, Tabăra de sculptură, Satul Dacic, plus câteva grote preistorice și morminte tracice. Toate una lângă alta, la câțiva pași depărtare, pe vârf de deal, într-un cadru ireal de frumos, unde puteți practica distanțarea „socială” fără nicio grijă.

 

Odată ce am văzut dealurile cu vie de lângă Năeni puteam să jur că am ajuns în Toscana (cu toate că nu am fost niciodată, dar îmi doresc!). O priveliște de vis, atât de aproape de București, că te întrebi de ce se înghesuie atâta lume pe Valea Prahovei?! Dealuri, viță de vie, câte un conac vechi, cai, vaci sau oi păscând pe marginea drumului. Vremea nu părea la fel de prietenoasă, dând semne de neliniște, dar până la urmă nu ne-au udat mai mult de câțiva stropi.

 



 

Biserica dintr-o piatră


Situată pe vârful dealului, la o altitudine de 600m, Biserica dintr-o piatră a fost realizată exclusiv din calcar de Năeni. În curtea bisericii am întâlnit doi mici blănoși, foarte simpatici, care ne-au urmărit în întreaga noastră explorare, luându-ne rămas bun de la ei numai când a fost nevoie să ne urcăm în mașină ca să ne întoarcem acasă. Lângă biserică am descoperit un mormânt de piatră, vechi de peste 2600 de ani, de pe vreme tracilor.
 







 

Grotele preistorice 

 
Continuând explorarea noastră, am descoperit și câteva dintre grotele preistorice. Am pătruns timid până la gura grotei, nu de teama vreunui om preistoric, ci mai degrabă de teama oamenilor „civilizați” care ar fi vizitat grota înaintea mea. Părea un adăpost decent pe timp de ploaie, iar în mijlocul grotei puteai face focul ca să te încălzești. Cine știe cum trăiau strămoșii noștri pe aceste meleaguri?
 






 

Tabăra de sculptura de la Năeni

 
Cam la 1km de la Biserica dintr-o piatră se află Tabăra de sculptură de la Năeni. Începând cu anul 1986, o poiană a devenit gazda sculpturilor în calcar cochilifer, extras dintr-o carieră aflată la 500m de tabără. Bănuiesc că tot de acolo provine și calcarul folosit la construcția Bisericii dintr-o piatră.  
 






Satul dacilor

 
Lângă tabăra de sculptură se află Satul Dacic „Sfântul Serafim de Sarov”. Nu am descoperit colibe și bordeie, ca pe vremea dacilor, ci câteva case realizate din lemn, pământ și piatră, aducând cu casele țărănești de odinioară. Fratele Sava și fiul său sunt în prezent singurii locuitori ai Satului Dacic. Nu e pentru oricine traiul fără curent și fără semnal la telefon. În schimb, energia locului îți crește vibrația în mod garantat. Cine dorește să își ridice o casă în Satul Dacic este liber să o facă, cu condiția să iubească munca și pe Dumnezeu.










Ferma dacilor


După ce ne-am luat rămas bun de la fratele Sava și de la cățelușii care ne-au urmărit la fiecare pas, am hotărât să luam masa la Ferma Dacilor, dacă tot pornisem pe urmele strămoșilor. Ferma Dacilor se afla la 90 km de București, în Tohani. Am găsit multă lume aici, dar și o masă liberă. După ce ne-am potolit foamea (mâncare a fost foarte bună!), ne-am plimbat prin fermă ca să salutăm caii, iepurii și căprioarele!






Abia aștept să descopăr și alte comori „ascunse” ale județului Buzău. Chiar mă întreb de ce se înghesuie atâția oameni din București cu mașina pe Valea Prahovei, când și județul Buzău adăpostește frumuseți nebănuite și e suficient de aproape?!


S-ar putea să îți placă și: ÎN OCTOMBRIE LA VULCANII NOROIOȘI

P.S.: Pentru a fi la curent cu noutățile te invit să apreciezi pagina de Facebook a blog-ului și să te abonezi.

Un comentariu:

Un produs Blogger.
Theme Designed By Hello Manhattan
|

Your copyright

2018-2022 Adriana Pârvu. Toate drepturile rezervate.