În
Barcelona am ajuns într-o zi ploioasă de la sfârșitul lunii martie, când ploua, nu glumă. După un zbor fără peripeții cu BlueAir, Barcelona ne-a întâmpinat cu palmieri, câțiva papagali zgomotoși și o ploaie torențială. Dar cum nici în capitala Cataloniei nu lipsesc oamenii întreprinzători, cu „doar” 4 euro am putut cumpăra o umbrelă firavă de la ieșirea din subteran.
Astfel înarmată am străbătut orașul de la stația Clot Arago până la hotelul
Travelodge Poblenou, unde aveam făcută o rezervare prin booking.com. Gazda primei noastre aventuri turistice în Spania s-a dovedit o alegere inspirată: camere sclipitor de curate, personal amabil și zâmbitor, plus un mic dejun generos, demn de un monarh.
Cum vremea nu te îmbia tocmai la promenadă prin orașul lui Gaudi, am decis ca pentru prima seară în Spania să ne mulțumim cu meniul restaurantului hotelului, în cazul meu cu o
paella cu legume și un vin roze (că deh, șocant, nu aveau sangria!).
A doua zi, sâmbăta, vremea s-a schimbat la 180 de grade, ploaia a încetat și soarele și-a luat bine meritatul loc pe cerul senin. Tocmai la timp ca să pornim la pas spre primul obiectiv al călătoriei noastre, că doar nu poți vizita Barcelona fără a trece în palmares Sagrada Familia. Bine, de putut, poți, dar ar fi mare păcat.
Construcția bisericii a început în anul 1882 și nu a fost terminată nici până astăzi. Anul 2026 ar trebui să fie anul în care construcția va fi încheiată, la un secol de la moartea arhitectului Antoni Gaudi, cel care a proiectat catedrala în stil gotic împletit cu Art Nouveau. Gaudi a lucrat cu dedicare la ridicarea catedralei până în ziua în care și-a găsit sfârșitul, la 73 de ani, în urma unui accident de tramvai. Poate că ar fi supraviețuit acestui accident dacă ar fi primit îngrijiri medicale imediat. Însă judecând după hainele sale sărăcăcioase a fost confundat cu un cerșetor și lăsat mai multă vreme la locul accidentului. Până la urmă un polițist l-a transportat la spitalul La Creu, unde a primit îngrijiri medicale rudimentare, deoarece nimeni nu l-a recunoscut. Când a fost recunoscut era deja prea târziu.
Geniul lui Gaudi nu a murit odată cu el. Drept mărturie ne stă opera sa cea mai de seamă,
Sagrada Familia, care este cel mai vizitat obiectiv din întreaga Spanie. Chiar dacă ați citit despre ea, ați văzut numeroase imagini cu interiorul sau exteriorul catedralei, acestea nu vă vor pregăti pentru ce veți simți atunci când veți păși în inima acestei mărețe construcții. Felul în care lumina pătrunde prin numeroasele
vitralii colorate oferă bisericii un aspect dumnezeiesc, iar coloanele înalte și tavanul dau acestui loc o senzație nelumească.
|
Sagrada Familia - detalii exterior |
|
Lumina are ceva aparte în interiorul bisericii Sagrada Familia |
Pentru a evita cozile de la intrare și situațiile în care accesul nu este permis din cauza aglomerației, vă recomand să vă programați vizita cu câteva zile în avans, cumpărând un bilet
on-line. Chiar dacă puteți vizita biserica și când vremea e înnorată, pentru a vă putea bucura de magia jocului de lumini, cel mai bine ar fi să alegeți o zi însorită.
După ce am vizitat catedrala, am luat-o la pas pentru a putea vedea, pe dinafară, alte opere ale lui Gaudi, semnificative pentru modernismul catalan de la începutul secolului XX:
Casa Mila și
Casa Batlo. Am amânat vizitarea interiorului pentru o dată viitoare, o altă zi însorită în care poate voi vizita din nou capitala Cataloniei.
|
Casa Mila |
|
Casa Batlo |
Apoi, tot la pas, pe celebrul, dar aglomeratul, bulevard
La Ramblas am mers până la
palatul Guell, construit de același Gaudi pentru prosperul om de afaceri Eusebi Guell. De când s-au întâlnit, între cei doi s-a înfiripat o frumoasă prietenie, care a durat întreaga viață.
Eusebi Guell a fost atras de stilul, ideile și concepțiile lui Gaudi și l-a susținut, comandând mai multe dintre operele sale faimoase, precum Palau Guell, Casa Mila sau celebrul parc Guell.
Biletul de intrare la
Palau Guell costă 12 euro, în preț intrând și un audio-ghid, care îți oferă informații prețioase, dar în același timp îți stânjenește bucuria provocată de cele văzute la fața locului. Eu am rezistat să ascult informațiile puse la dispoziție de acest ghid până la jumătate, apoi preferând doar să-mi bucur ochișorii privind încăperile palatului.
Palatul Guell este construit în stil
gotic și are un aer sobru, care îți dă o stare de neliniște. Cel mai mult mi-a plăcut că se poate urca pe acoperiș, unde întâlnești structuri colorate și jucăușe, care contrastează cu interiorul serios. Așa lași atmosfera apăsătoare a palatului în urmă și pătrunzi într-o altă lume. Tot de pe acoperiș poți vedea contrastul dintre palat și blocurile vechi, sărăcăcioase din imediata apropiere.
|
Palatul Guell |
|
Tavanul unei încăperi din palatul Guell |
|
Pe acoperiș, același palat Guell |
|
Tot pe acoperiș, dar o altă perspectivă |
Incursiunea în Barcelona a continuat cu o plimbare la pas prin
Cartierul Gotic, unde am vizitat două catedrale gotice impresionante:
Catedrala Barcelonei și
Santa Maria del Mar.
O surpriză plăcută a reprezentat-o plimbarea prin
parcul Ciutadella, unde am fost impresionată de Cascada Monumental, care mi-a amintit de monumentul Vittorio Emanuele II din
Roma.
|
Cascada Monumental din parcul Ciutadella |
Iar la final de zi, tocmai la apus, am ajuns pe
plajă, la malul mării Mediterene, ca să încheiem periplul turistic al zilei. De aici, înapoi spre
hotel, după o zi plină de umblat pe străzile și străduțele Barcelonei.
|
Litoralul Barcelonei la apus |
În această primă zi de plimbat prin Barcelona, m-a impresionat curățenia orașului, clădirile vechi cu iz mediteranean, cu balcoane pline de verdeață și copacii pe care îi întâlnești la tot pasul, Barcelona fiind considerată pe bună dreptate una din cele mai verzi orașe din Europa. Tot uitându-mă la balcoane, pe lângă verdeață am surprins peste tot steagul Catalonei agățat și mesaje ce arată dorința populației catalane de a fi independentă de Spania.
***
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu