În
Constanța am poposit la mijlocul lunii
noiembrie, când razele de soare tomnatice se îmbinau cu norii cenușii și un vânt năprasnic ce prevesteau frigul iernii. Pot spune că orașul dă senzația unui
mozaic de influențe romane, grecești și turcești, care se pot observa în ruinele descoperite aici, arhitectura clădirilor și bucătăria locală.
Am ajuns în Constanța cu trenul, în două ore și jumătate, timp în care m-am delectat însemnând gânduri și impresii în noua mea agendă, primită cadou de ziua mea și citind din nou
Micul Prinț, o lectură plină de învățăminte valabile la orice vârstă, dar mai ales când simțim că devenim oameni serioși care se iau uneori prea în serios. E bine să nu uităm secretul pe care vulpea i-l împărtășește Micului Prinț:
„Să nu vezi decât cu inima. Esențialul este invizibil pentru ochi. Oamenii au uitat acest adevăr.”
|
Agenda mea de gânduri, impresii, scurte povestiri |
|
Lectura de pe tren: „Micul Prinț” de Antoine de Saint Exupery |
Pentru acest city-break autohton am ales
hotelul Ibis pentru cazare, care m-a convins că este alegerea ideală pentru mine când răsfoiam paginile virtuale ale
booking.com, prin camerele sale cu mobilier și decorațiuni în culori pastelate și priveliște la Marea Neagră. Alegerea a fost inspirată, având surpriza să primim la destinație un apartament în locul camerei duble rezervate. Apartamentul a fost spațios, luminos, curat, iar priveliștea absolut demențială, ca să zic așa. Cu riscul de a vă tot repeta, eu sunt înnebunită după locuri de cazare care te încântă cu o priveliște asupra orașului, a naturii sau ca în cazul de față, a mării!
|
Marea Neagră văzută de la etajul 3 al hotelului Ibis din Constanța |
Hotelul Ibis mai are avantajul că se află lângă centrul vechi al orașului, unde se află majoritatea atracțiilor turistice, restaurantelor și cafenelelor din port.
Din ce am vizitat eu vă pot recomanda următoarele:
- Muzeul de Istorie Națională și Arheologie. Muzeul este găzduit de o clădire istorică, impozantă, construită în stil românesc, care a servit până în anul 1921 ca primărie a orașului. În incinta sa pot fi admirate de către iubitorii de istorie obiecte de origine greacă, romană, bizantină și medievală: unelte, arme, vase de ceramică, sculpturi antice, bijuterii. Aici pot fi remarcate statui celebre precum Gânditorul și perechea sa, piese emblematice pentru cultura Hamagia și șarpele Glykon, piesă unică în lume, reprezentând o zeitate din mitologia romană. În cadrul muzeului am putut să văd și expoziția Artă și ceremonial la mesele regale, care era compusă din câteva măsuțe pe care erau așezate cu grijă vase de porțelan, ceainice, ceșcuțe, platouri și tacâmuri folosite de familia regală pentru servirea ceaiului, pentru mesele luate în familie sau la evenimente festive.
|
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța |
|
Expoziția „Artă și ceremonial la mesele regale” |
- Moscheea Mare (Carol). Islamul are o tradiție de 700 de ani în Dobrogea, regiune care a fost provincie otomană aproape cinci secole. Moscheea a fost ridicată între anii 1910-1913, pe locul unei vechi geamii, fiind construită în stil maur, ca o copie a moscheii Kanya din Antalia. Minaretul de 42 m are o terasă la care se ajunge după ce urci cele 144 trepte în spirală și de unde poți admira întreg orașul. Moscheea mai adăpostește un covor oriental salvat din fosta moschee de pe insula scufundată Ada-Kaleh.
|
Minaretul de 42 m al Moscheei Carol din Constanța |
|
Orașul Constanța văzut din minaretul Moscheei Carol |
|
Piața Ovidiu văzută de sus |
- Cazinoul din Constanța. Situat pe malul Mării Negre, Cazinoul a fost inaugurat cu fast în anul 1910, în prezența prințului moștenitor Ferdinand. Construit în stil Art Nouveau, cazinoul este o clădire impunătoare, care a devenit un simbol al orașului Constanța. Din păcate, în prezent această comoară arhitecturală a fost lăsată de izbeliște, având un viitor incert. Aș spune că un alt simbol al belle epoque a fost dat uitării, însă trăiesc totuși cu speranța că într-o bună zi cazinoul va vedea și zile mai însorite și poate chiar va fi redeschis publicului, precum cel din Sinaia.
|
Cazinoul din Constanța, o comoară arhitecturală în stilul Art Nouveau |
|
Un pic din fastul de alta dată al cazinoului |
|
În ziua de azi, cazinoul este scena fotografiilor de nuntă |
- Casa cu lei. Ei bine, și Constanța are propria sa Casa cu lei, care poate fi văzută și din minaretul moscheei Carol, construită de același I. D. Berindei, autorul Palatului Cantacuzino din București sau a Micului Trianon din Florești. Clădirea a fost ridicată la comanda unui negustor armean și găzduia la parter o colecție de artă, care se pare că l-a inspirat pe Krikor Zambaccian să aibă propria sa colecție de tablouri și sculpturi deschise publicului iubitor de frumos, în casa sa din București, care este în prezent muzeu.
|
„Casa cu lei” din Constanța, opera cunoscutului arhitect I. D. Berindei |
- O plimbare pe malul mării. O vizită în Constanța nu ar fi completă fără o plimbare pe malul mării, indiferent de anotimp. Marea era altfel de cum mi-o aminteam, surprinzându-mă prin nuanțe de turcoaz, verde smarald și cenușiu. Până la urmă Marea Neagră este un curcubeu de nuanțe, care se schimbă continuu sub unduirea valurilor, care sfârșesc prin a se frânge spumos de mal.
Și dacă tot am călătorit în alt oraș era inevitabil să nu mă bucur de gastronomia locală. Nu știu cum se face, dar când călătoresc într-un loc parcă mi se deschide apetitul pentru bunătăți și încep să caut locuri de luat masa, cafenele, localuri drăguțe, lucru care nu îmi este caracteristic când sunt acasă, în București.
Centrul vechi al Constanței este împânzit de localuri cu specific românesc, grecesc, mediteraneean sau oriental, așa că sunt foarte multe opțiuni de luat masa. Noi am ales
Pizzico, un restaurant aflat chiar în piața Ovidiu, unde am putut să mă bucur de un borș delicios de pește, o porție de bruschete cu roșii și un cappuccino curcubeu cu aromă de tiramisu. Servirea a fost fără cusur, mâncare bună și atmosfera relaxantă, susținută de muzica la clarinet a lui
Acker Bilk.
|
În caz că erați curioși cum arată un cappuccino „Curcubeu” |
O vizita în Constanța în luna noiembrie este o ocazie bună de a te plimba nestingherit pe plajă sau pe străduțele din centrul vechi, pentru a vedea orașul altfel.
Pozele din acest articol au fost făcute cu un telefon Lenovo Vibe.
P.S.: Dacă acest articol ți-a fost util, te rog să îl distribui. Pentru a fi la curent cu noutățile te invit să apreciezi pagina de Facebook a blog-ului și să te abonezi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu